Am plecat in concediu...

Sziget 2009

Sziget-ul nu mai e ce-a fost si nici n-o sa fie! Are lucruri care-mi plac si lucruri care vorba aia ...imi repugna :) E clar ca sutele alea de mii de oameni sunt ori copii de bani gata ori sclavi de multinationale iesiti la dat refularile afara pe gat sau pe conducta urinara! Oamenii duc ideea de libertate la extrem. Sunt precum animalele scapate din captivitate! Parerea mea... Concertele ...nota 10! Live-ul face legea! Dj-iala comerciala si negativul a la Prodigy se aude prost! Pendulum rocks! Pendulum Rocks! In rest...dupa ora 10 Sziget-ul face cartierul rosu din Amsterdam sa para o oaza de civilizatie! Nu vezi om treaz si daca nu ai noroi intre dinti si nu mirosi a alcool de la 5 metri nu te potrivesti cu peisajul! Ca sa devii popular trebuie sa ai macar un penis desenat pe piept sau un vibrator in mana cu care sa mangai gagicile pe ...umar! Daca vei face pe mascariciul sigur vei ajunge in pozele si filmarile acelora suficienti de constienti incat sa mai poata avea grija de aparatul foto, cazuri rare oricum! Szigetul trece, amintirile raman!

Tot din categoria IT ROCKS!
- Miss Platnum o surpriza super placuta
- Nouvelle Vague- nici o surpriza - just high!
- Boban Markovic and Brotherhood of Brass - Billie Jean la trombon suna beton!
- Offspring
- Snow Patrol (Great voice, great live, just great...)
- Churos, Gyros, Donuts, Pancakes, Food Generally Speaking
- Diversitatea ofertei - sub sloganul Avem di tăte (Minden bolondsag van)
- Sfaturile spirituale ale rabinului (Fraierii care se imbatau si le furau smecherii gagicile veneau a doua zi sa invete tactici de autoiertare)
- Transportul (ajungi acasa super rapid si comod oriunde ai sta prin Budapesta)
- Baietii din Ethiopia (If u know what i mean)

Din categoria IT SUCKS!
- Berea Dreher (altceva nu prea gaseai)
- Mirosul de urina peren, atotprezent si taios... ma da peste tot!
- Fatboy Slim (sau cum sa-ti bati joc de fraierii care inghit orice cu sunet din fundu curtii)
- Bloc Party - jumatatea a doua a concertului (Suntem prea drogati ca sa intelegem ce cantam asa ca ne c..am pe voi)
- Prodigy - Venit, Playbackit, Plecat...
- Pogo / Do the circle sau cum i-o mai zice...
- Budele neigienizate

Cat despre posibilitatea de a va face si voi o opinie, filmuletele de mai jos va pot fi folositoare! Una peste alta cu toate peripetiile, 5 zile de neuitat!

Asta e un mix video facut de organizatori, majoritatea imaginilor sunt super bine alese pentru a va face sa intelegeti starea de spirit! Cu toate criticile de mai sus, cand il vad, devin usor nostalgic :) Nebunia asta are farmecul ei!



Spirit caritabil, Madalina doneaza 100 de FORINTI (nu euro cum veti auzi pe film) pentru un rand de aplauze :



Mainile scuturate agresiv sunt ale mele, tzipatul bezmetic al Madalinei iar filmatul dezaxat al lui Coss (multumim) :)



Nouvelle Vague - speechless :)



Si in fine, cum poate iesi chef pe orice porcarie :))))



Miss Platnum - surpriza placuta :) Din Romania :)



Atmosfera la Offspring!



Inca un Pendulum :) !



Daca nu v-ati plictisit : www.youtube.com search Sziget 09 :)

Danyl

Despre cum povesti frumoase mai exista... Despre cum oameni incredibili se descopera peste noapte... Despre cum talentul vine direct de la Dumnezeu... Despre fericire... Despre emotie... Despre tot ce-i frumos... pe link-ul de mai jos (embeding-ul e imposibil din motive de copyright)

http://www.youtube.com/watch?v=XbU3NMQ4r4g

A fost odata... Tatiana Stepa

O veste care m-a cutremurat... despre o voce care m-a rascolit ani de-a randul...
Tatiana Stepa nu mai e printre noi....

Refulări de blog....

Stau uneori şi sufăr tăcut privind naţiunea română, una a extremelor şi a excepţiilor. Mă întreb dacă nu cumva ar fi mai bine să fim mai puţini, dar mai buni şi mă năvălesc gânduri tulburătoare. Ştiu că trebuie să fim toleranţi şi de oameni iubitori, dar parcă uneori îmi vine să fac curăţenie, pe căi nu tocmai ortodoxe. Pentru că sunt prea multe mizerii şi prea mulţi oameni de nimic, într-o ţară care nu-şi cunoaşte şi nu-şi slăveşte eroii contemporani. Un gras la o bere Bucegi spune că naţionala de polo a avut un parcurs bun, dar că ne-a făcut de râs în sferturile de finală cu Croaţia (campioana mondială). Devin crud şi-i doresc boului o moarte crudă şi prelungită cu maximă suferinţă. Şi-mi amintesc şi de ziariştii români care scriau că înotătoarea Camelia Potec a venit „doar pe 6” la mondiale. Probabil că vor scrie „doar pe 3” după senzaţionala ei cursă de azi de la 1500m. Şi-atunci alte gânduri necurate mă cuprind şi-i văd cu mâini rupte şi bagate-n gât. Mi-aduc aminte şi de doamna Monica Iacob-Ridzi – Ministru al Sportului, care în discuţii despre Constantina Diţă, întreabă „Cine e Puşa despre care toţi vorbiţi?”. Ori, fiecare cunăscător de sport din România cunoaşte alintul celei mai mari sportive a ţării, eroina de la Beijing. Nu şi cea care conducea (Slavă Domnului că folosesc trecutul) sportul românesc. Şi apoi mai văd şi cum primul ministru Boc nu sparge două vorbe în engleză în faţa prinţului de Asturia, deşi dialogul i-ar fi fost la îndemână unui elev de gimnaziu. Îi doresc să fie strivit de un elefant, i-ar încăpea perfect în fund, căci unde altfel ar fi mai potrivit să se găsească diriguitorul unei ţări frumoase cu un popor de căcat!

E vara ... its time for some jammin and some riddin...

Missy Elliot vs Happy feet! :)

Powerball

Multumesc tuturor celor care mi-au urat la multi ani, din diverse colturi ale tarii si ale lumii. Au fost multe surprize placute pentru mine! Multumesc de asemenea celor care au fost alaturi de mine aseara la Piccolo Mondo, in Bucuresti. Cat despre lucruri foarte misto, iata unul dintre lucrurile pe care le-am primit (10x love) :

Back to blog...

Pornind de la faptul ca multa lume mi-a spus ca am doua blogg-uri si ca nu prea se cunoaste exact zona in care ar trebui sa fiu urmarit, am decis sa rezum pe acest blog atat activitatea de ”blogging” pe teme sportive, cat si pe cea pe alte teme, gen recomandari muzicale, opinii etc. Dupa o perioada lunga in care nu m-am exprimat... back to life :) Si ca totul sa fie frumos, iata un videoclip care m-a inspirat in ultima vreme!

Cel mai tare Sport Extrem

Incredibil, fabulos, merita vazut!

O saptamana la Tokyo

O saptamana grea si frumoasa, in egala masura la Tokyo, cu eforturi de a stabili contacte si de a deschide noi drumuri, atat pentru Sport Expert cat si pentru clientii ei. O saptamana in care in primul rand a trebuit sa absorb socul contactului cu o civilizatie incredibila (cea japoneza) si cu lumea sportului mare, a oamenilor care-l conduc si care participa la dezvoltarea lui. Am jucat cartea atacului si am preferat cu riscurile de rigoare de a depasi anumite limite protocolare, sa fiu deschis, volubil, vorbaret si natural, adica eu insumi. Posibil ca pe alocuri acest lucru sa fii parut excesiv de tupeist insa una peste alta cred intr-o lume a curajului si in care nu trebuie sa fii cu capul plecat si sa te multumesti cu putin, numai pentru ca esti roman. Cred ca genul acesta de atitudine a facut ca tara noastra sa piarda tot mai mult capital in lume. Romania trebuie sa faca tot ce poate sa fie din ce in ce mai putin vazuta ca o natie de servitori. Sansa cea mare vine din sport, pentru ca atunci cand defilezi cu campioni esti tratat cu respect si cu atentie. Ma deranjeaza cat de putin inteleg autoritatile noastre acest lucru.

Cateva lucruri despre Japonia: ordine, curatenie, civilizatie, tehnologie, o solida cultura morala, principii bine determinate, pretuire pentru sport si pentru valoare in general. Tokyo e insa scump si pretentios, atins in multe locuri de ”mana otravita” a globalizarii si occidentalizarii. Am apreciat manierele si manierismul japonez, capacitatea de a fi ospitalieri si deschisi relatiilor umane in ciuda handicapului lingvistic (putini vorbesc engleza si majoritatea celor care o vorbesc o fac cu un accent greu de inteles). Am fost impresionat de cultura sportiva a acestei tari. Ca un simplu exemplu. Maratonul de la Tokyo ca si infrastructura poate face fata unui nr de 40.000 de participanti. Au fost 260.000 de solicitari de participare (platitori), fiind practic o loterie sa intri in cursa. Asta spune multe.
In rest... las fotografiile sa vorbeasca!

Alaturi de Mr. Chosa, presedintele Asociatiei Internationale de Maraton si Curse Lungi, dupa ce am savurat ”shabu-shabu”


Alaturi de 3 medaliate olimpice si un antrenor extraordinar!
Yuko Arimori, Rosa Mota, Constantina Dita si Valeriu Tomescu


Pana la nori..



Arhitectura urbana...


Cand o sa fiu in stare sa alerg asa...dau de baut la tot cititoru!


In plina criza, in Tokyo continua sa se construiasca...in sus...:)

Unguri si romani....

Moartea tragică a lui Marian Cozma a făcut istorie. Depăşind orice barieră etnică, simţul uman a învins. Durerea şi supărarea ne-au unit, români şi maghiari şi ne-au făcut pe unii dintre noi (doar unii din păcate) să înţelegem, că prea puţin contează etnia, numele sau orientarea politică . Un Om bun, un profesionist, român în Ungaria, a primit la fel de multă preţuire precum un localnic. O lecţie care mă doare privind modul iresponsabil în care politicenii maghiari din judeţ încearcă să-i învrăjbească pe oamenii din Covasna şi Harghita.
5000 de steaguri româneşti şi maghiare au atârnat la fel de greu în mâinile spectatorilor meciului din cupele europene susţinut duminică de MKB Veszprem (echipa lui Marian ). Mai mult, românii au urmărit partida în direct la televizor şi sunt convins au ţinut cu MKB Veszprem. Moartea unui om şi sportul în general, au reuşit ce n-au putut generaţii întregi de diplomaţi, să-i unească în trăiri pe unguri şi pe români.
În timp ce Europa unită evoluează şi la Veszprem, unguri, croaţi şi români simt la fel, la Sfântu-Gheorghe se vorbeşte despre epurare, autonomie, graniţe schimbate, iar orgoliile unor politiceni extremişti îşi continuă efervescenţa.
Oare nu ne dăm seama cât de primitivi suntem? Cât de rămaşi în urmă? Cât de meschini? În loc să ne unim pentru a ridica un judeţ aflat la limita de supravieţuire, ne angrenăm în discuţii politice, etnice şi dăm vina unii pe alţii. Imatur şi perdant!
Covasna şi Harghita mai au o şansă infimă. Necunoscut politicenilor, bunul simţ şi spiritul civic sunt singura noastră speranţă. Altfel vom ajunge să ne urâm şi să ne dăm în cap urmând îndemnurile „conducătorilor”. Aceiaşi care în douăzeci de ani au fost promotorii acţiunilor autodistructive.
Mai presus de faptul că suntem români sau unguri, suntem oameni, iar dacă politicienii uită asta, le putem aduce aminte prin tot ceea ce facem, zi de zi!

Imagini care vorbesc de la sine de la meciul MKB Veszprem - Real Ademar - primul meci fara Cozma...pe televiziunea maghiara... de vazut pana la capat...

Necrologul rusinii

Asistăm la o paradă lugubră. O sumbră patetitzare a simțămintelor umane și o taridvă încercare de a mai spăla rușinea de pe obrazul unei nații fără coloană verticală, fără demnitate și fără simț al valorii. Ne scăldăm în melodramă şi afişăm o tristeţe perversă. Ne facem că ne pasă!
Marian Cozma avea 26 de ani, tot atât câți am eu, cu un viitor şi-o viaţă-ntreagă înainte, cu idealuri şi cu vise cultivate cu mult spor. A ales să joace pentru Veszprem probabil conştient că România nu e ţara în care merită să te naşti şi să te lupţi în sport. Știa şi el că mentalitatea, atitudinea, respectul față de sport sunt totalmente diferite în țara vecină.
Nu cred că dacă în Ungaria cazul Cozma nu declanșa o emulație uriașă, noi românii am fi reacționat pe măsură. Şi nici atât nu cred că s-ar fi întâmplat ceva, dacă în România ar fi murit un sportiv maghiar. Nu cred că ziariştii sau politicienii ar fi dat problemei vreo importanţă dacă de peste graniţă n-am fi primit o lecţie. Pentru că preţuim mai mult etnia decât omul şi suntem repetenţi la civilizaţie şi cultură, mai ales în sport.
Multe din lucrurile care au urmat tragediei din familia handbalului românesc sunt simple ipocrizii sau politicianisme. Am senzaţia că văd o făţărnicie precum cea a babelor care merg la biserică doar pentru paradă. Oamenii simplii, cu bun simţ, au dedicat un gând un bun şi eventual au aprins o lumânare. Politicienii dau distincţii, titluri, diplome şi medalii. Îşi dau ei oare seama de neînsemnătatea gesturilor lor. Percep ei ruşinea ce ar trebui să-i covârşească şi să-i îngroape mai adânc decât va şade trupul lui Marian?
Mă tem că nu! Mă tem că nu văd câţi Marian Cozma sunt printre noi. Câţi băieţi şi câte fete care strâng din dinţi, trag de ei precum animalele, pentru a ajunge cât mai departe într-un domeniu care în toate ţările civilizate e prioritate naţională : sportul. Sportul rămâne cel mai puternic ambasador al unei naţii, el dă măsura potenţialului uman şi al resurselor vitale din fiecare ţară.
E inutil şi chiar perfid să-i onorăm pe cei ce reprezintă ţara şi ne fac cinste peste hotare, doar după ce nu mai sunt printre noi. E inutil să dăm decoraţii şi să plângem moartea acestui om. Putem doar să ne cerem scuze că suntem de rahat şi că sistemul nostru de valori e pur şi simplu măcinat.
În clipa-n care scriu aceste rânduri sunt mii de Cozma care se acoperă de sudoare şi vor mai mult, mai bine şi mai tare. Ei trag din greu iar noi n-avem habar şi nici nu ne frământă vreo-ntrebare. Cine sunt ei? Ce fac? Cât sunt de buni?
Avem posibile modele, sportivi şi oameni campioni. Nu-i ştim, nu-i preţuim, dar punem capul în pământ cu jenă şi ne gândim o clipă dacă n-ar trebui să crăpăm de ruşine, pentru că îi vedem doar dacă mor!

Gala Sportului Romanesc

A fost o adevarata onoare sa ma aflu pe 31 ianuarie la Izvorani, la Gala Sportului Romanesc, evenimentul care a marcat acordarea Premiului National pentru Sport, Constantinei Dita, campioana olimpica de maraton de la Beijing. Cu aceeasi ocazie, Valeriu Tomescu a fost desemnat antrenorul anului. In calitate de agent al Constantinei, am avut bucuria sa pot discuta cu mari personalitati ale sportului romanesc care si-au exprimat admiratia fata de succesul ei si ne-au asigurat de sprijin in toate planurile noastre de viitor. Constantina a primit premiul in fata unei audiente de exceptie care s-a ridicat in picioare si a sustinut-o cu aplauze interminabile. Emotionant, impresionant si motivant.... Mai jos cateva fotografii....





Cu Octavian Morariu (presedinte Comitetul Olimpic) si Constantina....





Discutand cu Constantina si Ivan Patzaichin...marele nostru campion







Pregatiri de premiere... cu Vali Tomescu si Constantina (mari mari emotii)







Prezentand proiectul ”Constantina e Romania” doamnei minstru Monica Iacob-Rizdi si chestorului Marcel Popescu (presedinte Dinamo)

Poza de grup...cu Vali Tomesc, Constantina si Doina Melinte...

Constantina si Vali....

Este prima oara cand ma decid sa scriu despre un eveniment care cred eu mi-a schimbat

viata sau urmeaza sa mi-o schimbe cel putin. In urma cu exact 30 de zile, l-am cunoscut pe Valeriu Tomescu, antrenorul campioanei olimpice de la Beijing, Constantina Dita. La varsta de 38 de ani, ”Pusa” asa cum o alinta apropiatii, a reusit cea mai mare victorie din istoria atletisumului romanesc, castigand proba - probelor, maratonul. Valeriu, antrenorul ei, e nascut in Haghig, la doar cativa kilometri din Sfantu Gheorghe, are 32 de ani, e un profesionist fantastic si un om cu o ambitie si un caracter...iesite din comun. Cred ca sunt calitatile care-l leaga cel mai bine de Constantina. Doi oameni precum acestia, au facut o echipa extraordinara, care a cucerit cea mai pretioasa medalie pe care o poate obtine un sportiv, in cea mai grea proba. Le-am impartastit cateva din ideile mele, din visele mele si, se pare, i-am convins! Am convenit sa lucram impreuna pe linie de Public Relations, Media si Publicitate, in speranta ca vom reusi sa schimbam niste mentalitati si sa promovam niste valori in sportul romanesc. De asemenea avem planuri uriase... astazi vise... in anii viitori speram realitate. Doar cei care indraznesc sa viseze vor reusi...asa ca si noi ne-am apucat de treaba. Ei nu mai au nimic de demonstrat, eu insa da! Si sper sa reusesc asta! Am semnat contractul la inceput de ianuarie si am pornit la drum! Despre aceasta poveste, va voi tine la curent pe acest blog, prezentand lucrurile dintr-o perspectiva strict personala! Nimic din ce voi scrie aici nu e punctul lor de vedere, ci punctul meu de vedere asupra unor lucruri care in general ii vor privi! Urmariti povestea... sper sa fie una de succes! Va tin la curent... (Foto cu amabilitatea Pro Sport si Gazeta Sporturilor carora le multumesc pt colaborare)